o prietena

"
Prietenia
A fost o perioada, una chiar foarte frumoasa, in care chiar am crezut ca poate exista, cum sa zic, o prietenie absoluta, in care sa dedici totul, sa pui tot, sa imparti tot. Dar...nu a fost asa. De fapt eu sunt rea, pentru ca a fost, sau cel putin, a fost lucrul cel mai aproape de ceea ce doream.
Simt, totusi, nevoia sa-ti spun aceste lucruri, dar nu o voi face. Le voi scrie aici, dar nimic mai mult. Ceva s-a rupt, nimic nu mai poate fi la fel ca la inceput. Imi pare rau? Nu stiu, poate ca e mai bine asa... Orice inceput are si un sfarsit... de azi stiu prea bine acest lucru...
Nu e sfarsitul lumii, e chiar un alt inceput... un inceput care poate fi mai bun, mai frumos decat ce a fost...
Mi-e dor de vremurile trecute?! Nu stiu...
Dar sunt sigura ca nu mai pot sa-ti spun totul...Acum totul va fi masurat, ca...intre...prieteni... Nici de scris nu mai pot sa-ti scriu, nu mai am ce...
Dar ai dreptate...nu ne putem desparti, deoarece ne leaga ceva mai mult si anume...de asta ne vom „agata” de acum inainte.
Te iubesc mult scumpa...desi ma necajesc anumite lucruri la tine. Si niciodata nu voi mai avea ce sa-ti iert, pentru ca eu voi fi singura vinovata...
Nu pot sa-ti dau sa citesti ceea ce am scris...nu mai pot...vise placute...si sa fii cea mai fericita, sa traiesti si sa te bucuri de viata si pentru mine...
Cu drag,
O prietena
7 iunie 2003
"